Pentru elita cea vestită a băsisto-iohanniștilor dezastrul electoral este tot vina românilor

Trebuie să recunoaștem că ne așteptam la spectacolul dezolant al unei drepte forțate, iată, să-și lingă rănile electorale din ce în ce mai grave pentru a patra oară în ultimii doi ani. Deziluzia ”elitiștilor de dreapta” îmbracă însă aceeași formă monotonă, încurajată pe alocuri și de discursul stupid maniheist al candidatului ACL: România bună versus România rea sau proastă creează impresia unei plăci prea zgâriate din cauza utilizării excesive. Că vorbim de Adrian Papahagi sau de Dan Tăpălagă, nici nu mai contează, diferențele sunt doar de nuanță. ”Da, există două Românii. Una evoluată, alta primitivă. Una civilizată, care iubeşte legea, şi alta necivilizată, căreia puţin îi pasă de lege şi democraţie. Una europeană, alta care încă nu s-a desprins de comunism. Una care a atins o anume prosperitate, alta amărâtă. Una care vrea şi poate, alta care nu vrea şi nu poate. Una care se informează, alta care crede orice”, a declamă cu ifos patologic Papahagi.Cum și în ce fel s-a transformat una și aceeași Românie din bună și progresistă, pe vremea când îl vota pe Băsescu, în primitivă, sărăntoacă și credulă, acum când le dă cu flit tuturor marionetelor băsiste, sorbonistul Papahagi uită să ne explice.

Citeşte şi: Andrei Pleșu și marea problemă a elitelor de dreapta: mereu poporul e de vină

La rândul său Tăpălagă suferă de același sindrom: România rurală versus cea urbană. Este o involuție aproape strigătoare la cer față de idealizarea rurarului de către reprezentanții dreptei naționaliste interbelice, dar pe editorialist prea puțin îl inoportunează. Dreapta actuală e plină de securiși și activiști de Ștefan Gheorghiu, năpârliți la populari într-o singură noapte de pomină. Nici argumentele de factură nouă, respectiv cifrele furnizate de IRES la Digitv și menționate și de jurnalistul Cătălin Tolontan, nu-l deranjează prea tare, deși conform acestora la vot au fost 71% cu studii superioare, spre deosebire de doar 33% cei cu studii primare. De asemenea, la vot au ieșit 51% dintre tinerii între 18-34 de ani, comparativ cu cei 44% dintre votanții cu vîrste de peste 65 de ani.

Se mai agită și steagul jerpelit al ”revoluției” voturilor din diaspora, o posibilă reminiscență penibilă a nostalgiei după voturile în sarabandă asigurate de Baconschi la Paris, în 2009.

Citeşte şi: VICTOR PONTA: Iohannis este un lucru. E înconjurat de hidoşi

Conform acestei divinizări post festum a diasporei, practicată de elitiștii de genul lui Dan Tăpălagă, România bună s-a mutat în străinătate, un argument pernicios, mai ales dacă ne amintim cum Traian Băsescu a fost acela care le arăta cu dispreț nedisimulat românilor nemulțumiți calea cea mai scurtă a plecării din țară. Dacă atunci cei proști erau invitați să plece, ca în țară să rămână doar elitele a la Udrea, cum se face acum că în străinătate este crema care vrea din băsism în România? Greu la deal cu boii mici. Edulcorarea valențelor de dreapta ale diasporei mai ignoră un fapt greu de explicat: cum se face că așa cum s-a văzut, cu toate disfuncționalitățile, în străinătate au votat sensibil mai mulți români decât pe vremea revenirii ”miraculoase” a lui Traian Băsescu? Dacă a fost sabotaj, cum și în ce fel se explică acest lucru?

Citeşte şi: Elena Udrea întrebată dacă îl va sprijini pe Victor Ponta: Vom analiza

Iar ca o notă de final a acestei peregrinări bezmetice a dreptei, dispusă să plece pe coclauri aiurea numai să-și găsească într-un final elitele băsiste mult visate, să ne fie permis să remarcăm că dacă cei buni sunt afară și cei răi în țară, madam Macovei este în locul potrivit la Bruxelles, poziție obținută printr-un subterfugiu perfid, iar Elena Udrea nu are decât să-și investească resursele în obiectivul mai rezonabil al obținerii unei poziții diplomatice, fie aceasta și onorifice. Pe la Monaco, de pildă...