DNA face propuneri de arestare fără probe?

| 15 apr, 2014

Cu certitudine însă că eliberarea lui Radu Mazăre demonstrează că rechizitoriul întocmit de procurori este unul discutabil. Fiindcă în cazul în care problemele existente la dosar ar fi fost de necontestat, atunci cu siguranţă că edilul Constanţei nu ar fi fost eliberat după numai o noapte în arest.

Cu toate că sarabanda acţiunilor procurorilor DNA pare a fi luat o scurtă pauză, prilejuită probabil de apropierea sărbătorilor pascale, modul în care a acţionat Direcţia Naţională Anticorupţie în cazurile lui Adrian Duicu şi Radu Mazăre ridică întrebări cât se poate de legitime într-un stat de drept.

Analizând la rece episodul reţinerii lui Radu Mazăre de săptămâna trecută, acţiunea procurorilor DNA a lăsat o serie de întrebări fără răspuns şi care, în mod normal, ar trebui cât mai curând clarificate. Mai precis, dacă toate acuzaţiile care i s-au adus primarului Constanţei erau însoţite de probe temeinice, atunci cum se face că judecătorul a dispus eliberarea lui Radu Mazăre după o noapte petrecută în arest? Nu cumva probele instrumentate de procurorii anticorupţie împotriva edilului Constanţei sunt şubrede, iar măsura arestării nu a fost altceva decât un exces de zel, parte a show-ului de telejustiţie?

Cu certitudine însă că eliberarea lui Radu Mazăre demonstrează că rechizitoriul întocmit de procurori este unul discutabil. Fiindcă în cazul în care problemele existente la dosar ar fi fost de necontestat, atunci cu siguranţă că edilul Constanţei nu ar fi fost eliberat după numai o noapte în arest.

O demonstrează inclusiv motivarea judecătoarei Rodica Cosma, cea care a dispus eliberarea lui Radu Mazăre. Astfel, în motivarea deciziei de eliberare din arest a primarului constănţean, se arată că, la momentul propunerii de arestare, procurorii nu au adus probe care să creeze suspiciunea rezonabilă că edilul a primit bani de la Avraham Morgenstern, pentru comiterea unor fapte de corupţie

În fapt, acţiunile procurorilor deschid în mod firesc o întreagă dezbatere referitoare la prezumţia de nevinovăţie aplicabilă în astfel de situaţii. Dacă procurorii par a fi mânaţi de exces de zel în cazurile unor oameni politici de anvergură, legimitaţi în funcţiile publice de votul popular, atunci ce garanţii au cetăţenii de rând că nu pot fi şi ei la rândul lor ţinta unor abuzuri ale instituţiilor din zona justiţiei?

Controverse referitoare la partizanatul DNA sunt şi probabil că vor mai exista şi de acum înainte. Iar modul în care înţeleg unii procurori anticorupţie să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu este fără îndoială discutabil. În timp ce lideri social-democraţi sunt târâţi în justiţie în baza unor probe cel puţin suspecte, politicienii portocalii cu greutate care au avut probleme cu legea, apropiaţi de regimul Băsescu, o duc bine mersi, ignoraţi total de justiţie. Sau, în cel mai bun caz, dosarele instrumentate de procurori vizează exclusiv nişte “trepăduşi” fideli Cotroceniului ale căror dosare zac oricum uitate în sertare.

Lista “mafiei portocalii” care a prosperat sub Traian Băsescu este lungă. Adriean Videanu, Sorin Blejnar, Anca Boagiu, Lucian Duţă, Cristina Trăilă, Stelian Fuia şi mulţi alţii sunt practic ignoraţi de procurorii anticorupţie, în ciuda tuturor informaţiilor publice şi a dovezilor care indică fraudarea statului şi implicarea în tot soiul de afaceri oneroase. Iar acest dublu standard cu care operează DNA-ul nu face decât să decredibilizeze întreg sistemul de justiţie din România.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ