Cum a ajuns amnistia teren de bătălie politică, deși este o măsură necesară

De aproape două săptămâni, PNL face tot ceea ce este posibil pentru a-și pune în dificultate parternerii din coaliția de guvernământ. Mai întâi a insitat pentru restructurarea guvernului de o manieră care să îi permită lui Klaus Iohannis să cumuleze funcția de ministru de Interne cu aceea de vicepremier. Apoi s-a încăpățânat să refuze propunerea premierului de a crea un echilibru politic în structura cabinetului prin înființarea unui post de viceprim-ministru și pentru Daniel Constantin.

Ofensiva PNL nu s-a limitat însă la planul guvernamental. În timp ce negocierile pentru deblocarea impasului la care s-a ajuns din pricina inflexibilității liberalilor erau în toi, liderul PNL a ieșit să anunțe că liberalii vor propune în Comisia juridică trimiterea către plen a proiectului de lege privind aministia și grațierea pentru ca acesta să fie respins. "Am convenit cu colegii mei din comisia juridică să propună introducerea pe ordinea de zi a propiectului de lege pentru amnistiere și grațiere și să fie respins. Să nu mai planeze asupra Parlamentului tema falsă că ar dori printr-un demers legislativ să ridicea deasupra sau în afara legii colegi parlamentari sau alți demnitari. Vrem să încheiem un subiect care nu face bine", a explicat liderul PNL.

Ceea ce a uitat însă să precizeze președintele PNL era că proiectul la care făcea referire nu se afla în stadiul de a putea fi supus votului plenului. După intrarea în vigoare a noului Cod Penal, proiectul de lege privind aministia și grațierea a devenit în mod evident neconform cu legislația în vigoare.

În acest context, Camera Deputaților a inițiat un proces firesc de consulatare a părților interesate, asupra căruia, așa cum a povestit chiar premierul, Crin Antonescu fusese informat. Astfel, într-o emisiune difuzată de Antena 3, primul ministru Victor Ponta a relatat că a avut o discuție cu șeful PNL, în care i-a propus acestuia tratarea cu seriozitate a subiectului. S-a decis astfel ca ministrul Justiţiei să fie însărcinat cu elaborarea unui raport către Parlament în care să fie prezentate rațiunile care stau în spatele respectivului act normativ.

Iar acestea sunt cât se poate de serioase. România se confruntă cu o supraaglomerare a sistemului penitenciar, și, ca urmare, pe rolul CEDO se află numeroase procese în care sunt reclamate condițiile improprii de încarcerare.

Numai că, preocupat exclusiv de jocul politic meschin pe care îl face în raport cu restul partenerilor din USL, Crin Antonescu nu a mai așteptat ca Ministerul Justiției să prezinte acest raport. A cerut ca proiectul să fie trimis în plen pentru a fi respins, sperând astfel că îi va prinde pe picior greșit pe social-democrați și va putea specula subiectul în defavoarea aliaților săi. Legea în discuție a devenit astfel, ca urmare a iresponsabilității lui Crin Antonescu, teren de luptă politică, cu toate că este o măsură necesară, iar România ar putea plăti sute de milioane de euro drept despăgubiri dacă nu va reuși să rezolve problema supraaglomerării penitenciarelor.