Dosarul Băsescu-Bercea. Câteva întrebări suplimentare în dosarul Băsescu-Bercea

| 20 iun, 2014

Dosarul Băsescu-Bercea. Evoluțiile recente ale cazului sugerează că în dosar ar fi implicat nu doar șeful statului, ci și conducătorii a două dintre cele mai importante instituții din sfera sistemului judiciar, adică DNA și ICCJ.

Dosarul Băsescu-Bercea. Justiția română dă în aceste zile un test major în dosarul Mircea Băsescu – Bercea Mondial. Dată fiind gravitatea cazului și a implicațiilor sale, modul în care vor acționa autoritățile judiciare implicate va avea cu siguranță un rol definitoriu în percepția asupra justiției atât în plan intern cât și extern.

Și aceasta cu atât mai mult cu cât evoluțiile recente ale cazului sugerează că în dosar ar fi implicat nu doar șeful statului, ci și conducătorii a două dintre cele mai importante instituții din sfera sistemului judiciar, adică DNA și ICCJ. Înainte de a fi audiat joi la DNA, Sandu Anghel a declarat printre barele dubei cu care era adus că o parte din șpaga de aproape două milioane de euro ar fi ajuns și la actuala şefă a DNA, Codruţa Kovesi, la vremea respectivă procuror general, dar și la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. „E băgată şi doamna Kovesi. Am dat două milioane de euro. Ne-a promis Livia Stanciu. Avem date şi cu Livia Stanciu", a spus Bercea Mondial.

Citește și: Bercea, la DNA: Am dat bani şi pentru Kovesi şi Livia Stanciu: DOUĂ milioane de euro

În urma acestor acuzații, a doua zi de dimineață, CSM s-a auto-sesizat cerând Inspecţiei Judiciare să facă verificări. ”Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări privind apărarea independenţei justiţiei, în raport cu declaraţiile ce pun în pericol statul de drept, vehiculate în mass-media în data de 19 iunie 2014, referitoare la doamna judecător Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", se arată în comunicatul de presă al CSM.Până aici toate bune și frumoase. Numai că, în același comunicat, pentru a se explica decizia luată, se face referire la art. 30 alin.1 din Legea 317/2004. Or acest articol prevede că "Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor". Altfel spus, CSM se sesizează nu pentru a verifica dacă este vreun dram de adevăr în acuzațiile aduse de Bercea Mondial, ci pentru a apăra reputația celor două doamne.

Veți spune că instituția supremă a magistraturii românești nu are asemenea atribuții și că mai degrabă procurorii DNA ar trebuie să verifice dacă Kovesi și Stanciu au luat sau nu șpagă. Corect. Și investigarea acestei piste ar trebui să reprezinte chiar o prioritate pentru procurorii DNA, de vreme ce acuzațiile sunt de o gravitate indiscutabilă și pun sub semnul întrebării însăși imparțialitatea instituției care instrumentează întregul dosar.

Citește și: CSM sesizează Inspecția Judiciară cu privire la declarațiile în care a fost implicată șefa DNA

La fel de neinteresați par procurorii DNA și în ceea ce privește clarificarea implicării lui Traian Băsescu în activitățile ilicite ale fratelui său. Chiar dacă discutăm despre șeful statului, procurorii ar trebui să își facă în mod corect meseria, și să investigheze și această pistă, fără lămurirea căreia nu vom putea niciodată să considerăm că investigațiile efectuate în acest dosar sunt complete.

Sunt doar două dintre întrebările esențiale la care trebuie să răspundă ancheta DNA și de care atârnă verdictul final pe care opinia publică îl va da asupra măsurii în care Justiția română și-a făcut datoria în acest caz. Dacă procurorii vor reuși să clarifice satisfăcător aceste semne de întrebare, vom putea spune cu mâna pe inimă că statul de drept funcționează în România. Dacă nu, indiferent de câte note de trecere va primi justiția românească din partea Comisiei Europene, ea nu va fi considerată niciodată cu adevărat independentă și corectă.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ