Iohannis continuă gafele – contestarea înțelegerii sale cu radicalii maghiari, nedemocratică

Cu numai o săptămână înaintea alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis continuă seria gafelor. Într-o ieșire dură la postul B1TV, în care a trădat o nervozitate excesivă, prezidențiabilul ACL a declanșat un atac la adresa lui Victor Ponta. ”Dupa ce au venit rezultatele din primul tur, domnul Ponta și cei din echipa PSD au inventat o altă minciună, cum că eu, Klaus Iohannis, vreau să rup Ardealul. Domnul Ponta și toti acoliții domniei sale umblă prin țară și spun ca eu vreau să rup Ardealul. Nu vi-i rușine, PSD-iștilor, să spuneți acest lucru în anul 2014? Astfel de afirmații sunt o amenințare pentru democrație, felul în care domnul Ponta conduce Guvernul e un pericol pentu economie. Domnul Ponta e un pericol pentru România”, a declarat Klaus Iohannis.

Citeşte şi: KLAUS IOHANNIS PROGRAM PREZIDENŢIAL. Cum arată "România lucrului bine făcut"

Atacul virulent denotă însă disperarea candidatului ACL. Fiindcă, până una alta, cel care s-a înțeles cu radicalii maghiari pentru sprijinul în turul al doilea este Klaus Iohannis, nu Victor Ponta. Iar cum Laszlo Tokes și Zsolt Szilágyi sunt liderii maghiari cei mai vocali pe tema autonomiei etnice a comunității maghiare din Transilvania, lămurirea temei este nu doar necesară, ci obligatorie din partea prezidențiabilului ACL.

Practic, Klaus Iohannis se înțelege cu liderii radicali din maghiarime și nimeni nu are voie să pună întrebări legate de mizele acestui sprijin? Desigur, din punctul de vedere al candidatului ACL, în România anului 2014 ar fi fost mai bine să se pună batista pe țambal și să ignorăm susținerea pe care liderii extremiști maghiari o acordă. Numai că, foarte probabil, acest sprijin nu a fost acordat necondiționat, ci vizează anumite beneficii pentru care Klaus Iohannis garantează în cazul în care ar fi ales viitorul președinte al României.

Citeşte şi: Transilvania, nu România! De ce îl susțin organizațiile maghiare pe Klaus Iohannis

În cele din urmă, în ipostaza de candidat de etnie germană la Președinția României putea foarte ușor să evite toate aceste discuții, dacă s-ar fi poziționat încă din start prudent pe tema susținerii pe care o primește de la Tokes, Szilágyi sau alți extremiști. Dacă în loc să le mulțumească pentru spijin ar fi ales să rămână neutru și să nu comenteze, poate că prezidențiabilul ACL ar fi evitat toate aceste discuții. Însă dovedind lipsă de tact și bătând palma cu extremiștii din maghiarime, Klaus Iohannis și-a creat singur vulnerabilități și a alimentat astfel îngrijorări legitime.

Citeşte şi: Klaus Iohannis candidat. Confesiunea religioasă – o problemă pentru Klaus Iohannis în relaţia cu electoratul

Un candidat care pretinde că ar aduce un suflu nou în politică și care susține că ar reprezenta o alternativă la actuala clasa politică ar trebui, în mod firesc, să gestioneze mai atent relațiile de prietenie politică. Atunci când te plasezi de aceeași parte a baricadei cu personaje controversate precum Laszlo Tokes sau Zsolt Szilágyi, care prin manifestările lor au pus în nenumărate rânduri sub semnul întrebării articolul 1 din Constituția României, apariția unor voci contestatare este inevitabilă. Iar criticile la adresa lui Klaus Iohannis sunt potențate și de discursul cel puțin controversat al prezidențiabilului ACL care în evenimentele electorale recente a adus în discuție așa-zisa superioritate a votanților din Ardeal raportată la ceteățenii din celelalte regiuni istorice ale României.