Ce staţie de metrou a fost construită în SECRET de frica Elenei Ceauşescu

| 03 apr, 2014

Stația de metrou de la Piața Romană are un peron periculos de îngust și curbe la intrarea în stație, unică printre celelalte stații de metrou din București. A devenit cotată ca fiind „locul preferat al sinucigașilor”. Acest aspect destul de straniu îi revine în totalitate Elenei Ceaușescu deoarece aceasta a scos stația de pe harta proiectanților metroului, în anul 1985 dintr-un motiv ciudat.

„Sunt prea multe staţii, mai răriţi-le!” acesta ar fi fost ordinul Elenei Ceauşescu atunci când a văzut proiectul pentru tronsonul 2 de metrou Berceni – Pipera, a declarat unul dintre cei trei proiectanţi ai staţiei, Sorin Călinescu. Tot dânsul susține că această stație s-a construit în secret, fără ca Elena Ceaușescu să afle. De fapt, marea problema a doamnei Ceaușescu era că atât clasa muncitoare, cât şi tineretul „au început să se îngraşe” şi aveau nevoie să faca mai multă mişcare, îşi amintesc cei care au lucrat la construcţia metroului.

Am primit comandă de la partid să excludem cel puţin o staţie din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că şi-aşa erau puţine şi ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie, staţia cea mai importantă, ca ulterior să fim oligați s-o punem la loc. Este vorba de Piaţa Romană”, a explicat Călinescu, actualul şef al direcţiei de Consultanţă Metroul S.A. Gata în timp-record: nici trei luni!

Călinescu povesteşte că atunci când au început lucrările pe tronsonul Berceni-Pipera, prin ’86, oamenii care lucrau oficial la bucata de tronson Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei au pregătit terenul în zona Romană, fără a scăpa vreo vorbă. Astfel, într-un timp record de trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase pe care le vedem astăzi, cu gândul de a fi tranformate în peroane, aşa cum s-a şi întâmplat. De aceea, când privim acum staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, pentru că pe-aici, până s-a aprobat „de sus” construcţia staţiei, metroul a circulat fără oprire, circa un an, între Universitate – Piaţa Victoriei.

Ceva timp mai târziu, când cuplul Ceaușescu s-a convins în urma solicitărilor trimise de bucureșteni că totuși stația este necesară, pereții au fost sparți cu picamerul pentru a putea face un culoar de acces la metrou. Spațiul lăsat a fost îngust deoarece era un real pericol pe care îl presupunea demolarea masivă din cauza zonei Magheru, afectată de cutremurul din 1977. Atunci săpăturile se faceau la suprafață, nu ca acum, doar pe sub pământ.

Ceaușescu a fost fascinat de metroul din Viena, după spusele lui Călinescu, și ajuns în țară a dorit și el să facă acest lucru demonstrând că și la noi se poate. A construit, ce-i drept, dar nu a dezvoltat acest serviciu subteran.

Pasajul subteran a derutat-o pe Ceauşeasca, sustine historia.ro. După ce lucrările au fost demarate în mod oficial în zonă, proiectanţii au venit cu ideea construirii unui pasaj subteran în zona cinema Patria, pentru a defluidiza circulaţia după terminare, şi-a mai amintit Călinescu.

Dacă ar fi fost după Elena Ceauşescu, metroul nu ar fi oprit decât pe platformele industriale şi în cartiere, pentru a lua şi a duce muncitorii la fabrici. Răspunsul la solicitare, venit din partea Elenei Ceauşescu, i-a şocat pe toţi: „De ce să facem, că nu circulă nimeni pe-aici?!”, s-a răstit aceasta. Într-adevăr, atunci nu trecea nimeni pe-acolo, în afara coloanei prezidenţiale, a pompierilor şi a salvărilor, dar pentru că accesul era restricţionat din cauza lucrărilor!

Probleme au fost şi la staţia Basarab. Directorul Metrorex mărturiseşte că o situaţie asemănatoare s-a întâmplat şi cu staţia Basarab, care a fost făcută tot pe ascuns de Ceauşeşti.

Despre stația de la Romană: „S-a făcut şi aceasta pe ascuns şi de-abia după ´90 i s-a dat drumul, deşi era foarte necesară. Staţia Basarab şi staţia Eroilor, eu personal, le consider ca fiind mari realizări, deoarece sunt considerate poate cele mai întinse staţii de metrou din lume”, ne-a spus Gheorghe Udrişte.

Ion Pacepa: „Ceauşescu a avut curajul să facă ceea ce ceilalţi conducători est-europeni au fost adesea tentaţi să facă, dar nu au îndrăznit: să-şi trateze clasa muncitoare cu toată duritatea pe care el considera că o merită.”

După prima călătorie cu metroul, Ceaușescu a fost destul de fascinat. Această atitudine tipică s-a putut vedea la construcţia metroului din Bucureşti, unde el a dorit ca staţiile să fie distanţate între ele, pentru că el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasă la fabrică sau la punctele de lucru şi înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins să permită executarea unei alte staţii în mijlocul oraşului (n.r. Piaţa Romană), considerată ca un „lux al vieţii urbane”.

loading...

Ştirile orei

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
03 apr, 2014
toteu
asa si
macar au construtit ceva. nu inteleg care e critica? actualii nici nu sunt in stare sa intretina cum trebuie iar marirea retelei subterane se face cu viteza melcului.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ