Acţiunile Guvernului la Poşta Română produc efecte

Ca urmare a verificărilor efectuate de Corpul de Control al premierului începând cu 16 aprilie, s-a constatat că unii directori din cadrul instituţiei urmau să primească la plecarea din Poşta Română sume compensatorii exagerat de mari.

Una din persoanele care urma să primească despăgubiri financiare considerabile se numără Roşiţa Alexe, fostul director executiv al direcţiei juridice, control şi resurse umane. Fosta directoare urma să primească o sumă compensatorie de 60.000 de euro, dupa ce a fost disponibilizată la cerere.

De altfel, Ministrul Societăţii Informaţionale, Răzvan Cotovelea, anunţase cu câteva zile în urmă că doreşte recuperarea în instanţă a compensaţiilor nesimţite cu care a fost despăgubită fosta directoare a Poştei, care a fost disponibilizată la cerere. "Nu vom trece peste acest incident sub nici o formă. Aici e simplu: dacă a fost o fraudă, ne adresăm parchetului. Toata baza legală a fost respectată şi este doar o abordare unilaterală. Ne vom adresa justiţiei pentru recuperarea sumelor. În funcţie de ce va găsi Corpul de Control, vom merge ori la Parchet, ori în instanţă. Nu ni se pare normal să plece cu aşa sumă mare de bani ca plată compensatorie. Compensatorie pentru ce? Că noi ne simţim pagubiţi.

În urma demersurilor efectuate de Ministrul Societăţii Informaţionale, mai mulţi directori ai Poştei Române au renunţat benevol la sumele pe care statul român ar fi trebuit să le plătească în cazul disponibilizării. Reacţia directorilor vine în urma ultimatumului ministrului Cotovelea, care le dăduse termen până luni la prânz să renunţe de bună voie la despagubirile financiare.

Lăsând însă la o parte modul în care a fost rezolvată situația de la Poșta Română, să remarcăm că prevederile contractuale de care beneficiau directorii acestei instituții sunt moștenite de pe vremea guvernărilor PDL-iste, când sporurile și despăgubirile ilegale acordate clientelei politice au adus aproape de faliment majoritatea societăților comerciale aflate în portofoliul statului, printre care se numără și Poșta Română.

Ca urmare, în mai 2012, cabinetul condus de Victor Ponta a preluat Poşta Româna cu datorii istorice în valoare de 125 de milioane de lei. Prin implementarea unor măsuri de reorganizare şi restructurare şi a ştergerii datoriilor prin conversie în acţiuni în anul 2013, după ani de zile de pierderi, în ultimul trimestru al anului trecut, instituţia a intrat pe profit, estimându-se că în acest an Poșta Română va înregistra un câştig de 100 milioane de lei.

Reintrarea pe profit a Poștei Române nu ar fi fost însă posibilă fără decăpușarea instituției, inclusiv prin eliminarea din grila salarială a salariilor și compensațiilor ”nesimțite.” Cabinetul Ponta reușește astfel să transforme o altă ”gaură neagră” pentru buget într-o sursă de venituri bugetare, crescând totodată șansele ca statul român să înregistreze un beneficiu consistent de pe urma privatizării companiei.