De unde putem finanţa reducerea CAS

Traian Băsescu s-a lansat de două săptămâni încoace într-o adevărată ofensivă împotriva reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Şeful statului a adus ca principal argument pentru poziţionarea sa aşa-zisa nesustenabilitate a măsurii şi a afirmat că executivul poate susţine reducerea asigurărilor sociale doar prin creşterea de taxe şi reducerea investiţiilor.

Datele exerciţiului bugetar demonstrează însă că argumentele preşedintelui nu au nici o susţinere şi că Traian Băsescu practică un joc politicianist, în dauna românilor şi a mediului de afaceri, care va avea la dispoziţie în urma reducerii CAS, 4 miliarde de lei anual pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Citeşte şi: VICTOR PONTA îi răspunde preşedintelui: Aşa voi acoperi reducerea CAS-ului

Preşedintele Traian Băsescu şi întreaga sa armată propagandistică au susţinut că reducerea CAS nu poate fi implementată deoarece impactul acestei măsuri la nivelul anului 2015 ar fi de 5 miliarde de lei care nu pot fi acoperite de venituri. Însă, diminuarea cu 5% a asigurărilor sociale la angajator furnizează de la sine sustenabilitatea măsurii, prin creşterea conformării fiscale. Urmare a poverii fiscale ridicate pe care trebuie să o suporte, multe companii româneşti aleg să angajeze personal „la negru” sau să treacă pe cartea de muncă salarii mult mai mici pentru a nu achita un nivel ridicat al taxelor. Adoptarea reducerii CAS începând cu 1 octombrie va scoate la lumină locurile de muncă aflate în zona gri a economiei. Astfel, declararea salariilor reale, fiscalizarea muncii „la negru” şi crearea de noi locuri de muncă vor aduce venituri suplimentare la buget. Conform Raportului Anual al Consiliului Fiscal evaziunea fiscală din CAS la nivelul anului 2013 se ridica la 19 miliarde anual, fiind de patru ori mai mare decât nevoia de acoperire a măsurii guvernamentale.

O altă sursă importantă pentru asigurarea scăderii CAS o reprezintă recuperarea datoriilor de la firmele aflate în insolvenţă, care în acest moment se ridică la 40 de miliarde de lei. Noul Cod al insolvenţei, a cărui promulgare a fost tergiversată de Traian Băsescu, oferă mijloace cu adevărat eficiente pentru stingerea acestor creanţe către bugetul de stat. Având în vedere că de regulă gradul de recuperare al insolvenţelor se ridică în medie la 30%, statul român ar avea suficiente fonduri pentru a acoperi măsura propusă de guvern. Chiar şi în contextul în care ANAF ar înregistra un grad mai redus de recuperare a datoriilor pe care companiile le au la stat, să zicem de 15%, din totalul de 40 de miliarde de lei, 6 miliarde sunt aduse la buget, suficient cât să acopere sustenabilitatea reducerii CAS.

Citeşte şi: Reducere CAS. Isărescu: Singură, reducerea CAS nu este o soluţie

Pe lângă sumele provenite din recuperarea sumelor datorate către bugetul de stat de către firmele intrate în insolvenţă, trebuie avut în vedere şi trendul general de creştere a veniturilor colectate la buget. Numai în primul trimestru al acestui an a fost înregistrată o majorare cu 4,63% a colectării veniturilor la buget, faţă de perioada similară a anului 2013.

Concluzia este evidentă: nu există niciun motiv să ne îndoim că bugetul nu va avea suficiente resurse pentru a susţine reducerea CAS fără a tăia din investiţii sau fără a introduce noi taxe şi impozite sau mărirea celor existente.